Ce este un OZN?


OZN-ul, este tehnologie extraterestră, sau proiect militar secret?

OZN-ul, este tehnologie extraterestră, sau proiect militar secret?

By dr. Emil Străinu

De-a lungul timpului, mii de locuitori ai acestei planete au relatat despre apariţia pe cer a unor obiecte ciudate, având diferite forme şi dimensiuni, care executau manevre inexplicabile, stranii, mult în afara puterii de înţelegere a martorilor. Un număr impresionant de martori ai unor astfel de întâmplări au pretins că au avut intâlniri cu membrii unor echipaje ale acestor nave; unii au suferit vătămări corporale grave, în faţa cărora medicina tradiţională s-a recunoscut învinsă; alţii chiar an decedat; alţii, însă, s-au vindecat chiar de boli foarte grave.Astfel de manifestări inexplicabile au fost şi sunt semnalate pe tot globul, în ciuda poziţiei oficiale a autorităţilor de minimalizare sau chiar de negare a unor astfel de evenimente, sau a atitudinii de respingere categorică din partea oamenilor de ştiinţă.

La 24 iunie 1947, Kenneth Arnold, un om de afaceri din Boise, statul Idaho (SUA), a fost martorul apariţiei a nouă obiecte luminoase, în formă de disc, ce evoluau într-o manieră aparte, pe care el avea să o descrie ca asemănătoare „unei farfurii care alunecă pe apă. Gazetarii au transformat această comparaţie a dinamicii discurilor zburătoare, în descrierea lor, drept „farfurii zburătoare”, cuvânt care a intrat în dicţionarele din lumea întreagă. Câţiva ani mai târziu, căpitanul USAF, Edward Ruppelt unul dintre conducătorii proiectului Blue Book, va folosi pentru prima dată expresia „obiecte zburătoare neidentificate”.

Aşadar, ce este un OZN?
O definiţie simplă ar fi: Un OZN este acel stimul care generează un raport OZN – definiţie dată de savantul american J.Allen Hynek, în anii ‘70, perfect valabilă şi astăzi. De-a lungul ultimilor 50 de ani, au existat foarte multe încercări de a găsi o definiţie completă acestui termen. Bunăoară, în 1969, Comitetul Condon îl consideră ca fiind „stimulul unui raport făcut de o persoană sau mai multe, în legătură cu un lucru văzut pe cer (sau un obiect capabil să zboare, dar este văzut la sol), pe care observatorul nu îl poate identifica drept având o origine naturală terestră şi căruia i se pare suficient de straniu încât să-l determine să înştiinţeze poliţia, oficialităţile, presa sau un reprezentant al unei organizaţii ce are ca obiect de activitate studierea acestor obiecte.

În 1972, regretatul savant Cari Sagan definea fenomenul OZN ca fiind un obiect celest sau aerian în mişcare, detectat vizual sau cu ajutorul instrumentelor (radar, teodolit etc.) a cărui natură nu este înţeleasă imediat; celebrul Allen J. Hynek îl consideră drept percepţia unui obiect sau a unei lumini pe cer sau sol, a cărei traiectorie aparentă, dinamică si comportare luminiscentă, per ansamblu, nu sugerează o explicaţie logică, convenţională, nu este eronat interpretată şi rămâne neidentificată după o scurtă trecere în revistă a tuturor dovezilor acceptate de acele persoane care sunt, tehnic, capabile să efectueze o identificare obişnuită, dacă aşa ceva este posibil.

În ciuda acestor încercări (lăudabile, de altfel) de a găsi un fir care să ducă la descifrarea enigmei OZN-uri, nici astăzi nu ştim mare lucru despre ele. Unele cazuri par să certifice faptul că ele sunt obiecte fizice. Alte întâmplări, însă, pot fi cu uşurinţă etichetate drept un fel de experiment sociologic; există cazuri care par să aibă componente mitologice sau chiar religioase, altele pur psihologice sau psihotronice. Unele rapoarte OZN sunt hilare, total lipsite de importanţă, în timp ce altele, mult mai numeroase, sunt înspăimântătoare prin încărcătura lor, atăt pentru martor, cât şi pentru întreaga omenire .

Un avion ce avea să sperie piloții „aliații” în cel de-al Doilea Război Mondial

Un avion ce avea să sperie piloții „aliații” în cel de-al Doilea Război Mondial

Cercetătorii OZN susţin că un procent de 70%-80% din observaţii sunt, de fapt, interpretări eronate ale unor fenomene naturale sau anomalii, capricii ale naturii, planete, avioane, alte aeronave, comete, meteoriţi, baloane gigantice, formaţiuni noroase în formă de farfurie, fulgere globulare sau stoluri de păsări. Dar cele 20-30 de procente rămase, care reprezintă un număr impresionant de observaţii, sunt relatări la care nimeni nu a putut găsi o explicaţie raţională, pe deplin lămuritoare.

Dat fiind numărul mare de greşeli de identificare, să fie aceste apariţii insolite numai o plăsmuire a imaginaţiei? întrebat despre realitatea sau falsitatea fenomenului, Stanton Friedman, un reputat fizician atomist şi unul dintre cei mai respectaţi investigatori ai fenomenului OZN, a răspuns: „Nu am văzut niciodată ceea ce eu personal, consider a fi o Farfurie Zburătoare, dar am discutat cu mii de persoane care pretind că le-au văzut. Mi-am petrecut 14 ani în industrie ca fizician atomist cercetând neutronii şi razele gamma, însă știu că acestea sunt reale. Precum nu am văzut niciodată Australia, dar ea există!”.

OZN-urile par a fi capabile să sfideze legile naturii, aşa cum le înţelegem noi astăzi. Şi poate acesta este motivul (sau cel puţin unul dintre ele) pentru care majoritatea oamenilor de ştiinţă neagă cu îndărătnicie existenţa unui astfel de fenomene, preferând siguranţa unei lumi perfect raţionale, pe deplin explicabile, în care nu mai este mare lucru de aflat.

OZN… „grele” sau „ușoare”?
De altfel, Heisenberg spunea că fizicianul se va strădui să rămână cât mai fidel tradiţiei teoretice de care aparţine, în care nicicând de bunăvoie, ci doar de nevoie va întreprinde modificări. în cazul de faţă, se pare că această „nevoie14 o constituie însăşi aterizarea unei nave spaţiale de o provenienţă necunoscută. Aceasta ar fi dovada iredutabilă că fenomenul OZN a fost şi este tot timpul real şi că, în ciuda rezultatelor nu prea încurajatoare de până acum, nu suntem singuri în Univers.

Apariţiile neidentificate pot fi împărţite în două categorii: OZN „grele” şi OZN „uşoare”. Acestea sunt luminoase, transparente sau translucide, îşi schimbă direcţia, mărimea, forma, iar câteodată par a se dezmembra în obiecte mai mici, care pornesc fiecare în altă direcţie. în repetate rânduri, privitorii acestor apariţii au mărturisit: „Nu cred deloc că ceea ce am văzut a fost obiect metalic. Am sentimentul că era un obiect viu!”

Obiectele „uşoare” par să posede calitatea de a-şi alege orice formă doresc, începând cu uriaşele nave spaţiale şi sfârşind cu „omuleţii verzi”. Pe de altă pare, există dovezi suficiente şi în privinţa existenţei obiectelor „grele44. S-a tras de mai multe ori în aceste apariţii, dar gloanţele ricoşau, lăsând urme adânci pe pământ. Obiectele „grele44 au un obicei straniu de a pierde bucăţi de metal. Par să fie prost construite, fapt care, de cele mai multe ori, permite dezagregarea lor parţială.

Sute de oameni afirmă că au dat peste asemenea obiecte „grele” căzute la pământ, pe care piloţii lor încercau să le repare. Această operaţie are loc într-un mod straniu: câteva lovituri de ciocan în pereţii exteriori, după care pasagerii se suie în navă şi pleacă. Unii se întreabă dacă nu cumva aceste „accidente” sunt intenţionate, având drept scop întărirea credinţei în OZN ca fiind reale şi mecanice. Se ridică, însă, o altă problemă: în timp ce multe descrieri ale obiectelor flexibile, luminoase, „uşoare”, coincid întocmai, rar se găsesc două descrieri ale obiectelor „grele” care să se potrivească; iar varietatea tipurilor şi descrierilor acestora este impresionant de mare. Mint oare toţi aceşti oameni care le-au văzut?

Sau poate trebuie să credem că locuitorii altor planete confecţionează (luaţi termenul literar) sute de tipuri diferite de nave spaţiale, pentru a le trimite pe Pământ? Puţin credibil! De unde ar putea veni? De unde vin? Aducem aici în discuţie izvoare mai vechi sau mai noi care povestesc exact lucrul pe care îl doresc (sau de care se tem cel mai mult) oamenii de ştiinţă şi autorităţile.

OZN-urile, mașini de călătorit în timp?
Cea mai populară teorie spune că OZN-urile sunt nave inerplanetare, ale căror echipaje aparţin unor rase inteligente extraterestre, cu toate că, în multe cazuri de întâlniri apropiate, descrierile martorilor converg spre ipoteza potrivit căreia cel puţin unele echipaje ar fi constituite din clone extraterestre sau roboţi biologici.

Credeți că OZN-ul poate fi și o mașină a timpului?

Credeți că OZN-ul poate fi și o mașină a timpului?

Dacă aşa se prezintă situaţia, atunci întrebarea noastră este, firesc, ce caută ei aici? Răspunsul, unul din numeroasele posibile, ni-l dă acelaşi Stanton Friedman: „Ei nu sunt interesaţi să se stabilească pe Pământ; sunt doar îngrijoraţi de ceea ce vom face atunci când vom ieşi în spaţiu. …Ei ştiu că este numai o chestiune de timp în jur de 100 de ani, ceea ce nu înseamnă nimic în termeni galactici până când vom trimite în spaţiu navele noastre şi vom încerca să devenim parte a unei Federaţii Galactice. Înainte de a se întâmpla acest lucru, Ei doresc să se asigure că ştiu absolut totul despre noi”.

Se mai susţine că OZN-urile ar veni chiar de pe… Pământ şi că ar fi „maşini de călătorit în timp”, cu ajutorul cărora urmaşii noştri ar întreprinde expediţii în trecut. Plecându-se de la teoria elaborată de Einstein, potrivit căreia două lumi pot coexista concomitent în două dimensiuni diferite, invizibile una faţă de cealaltă, s-a emis ipoteza că OZN-urile ar fi nişte maşini interdimensionale, cu ajutorul cărora „vecinii” noştri invizibili, mult mai avansaţi din punct de vedere tehnologic, ar întreprinde incursiuni în lumea noastră.

„O parte din OZN-uri au orgine terestră, ele fiind dispozitive militare secrete”
Alţii susţin ipoteza conform căreia călători interplanetari s-au stabilit pe Pământ cu mult timp înainte, adoptând obiceiurile şi limba ţărilor unde au aterizat, iar OZN-urile ar fi vehiculele lor. O altă explicaţie ar fi că OZN-urile ar avea originea în centrul Pământului. De-a lungul anilor, unii oameni de ştiinţă au argumentat că Pământul nu este solid, ci ar fi gol în interior. Platon vorbea despre „tunele aflate în interiorul Pământului”, iar doctrina budistă vorbeşte despre o lume subterană numită Agartha, unde locuiesc milioane de persoane, într-un paradis subtropical condus de Regele Lumii, care transmite mesaje oamenilor aflaţi la suprafaţă cu ajutorul unor iniţiaţi ce traversează pasaje secrete şi ies afară în diferite puncte ale globului.

În ultimii ani, o nouă teorie ce se doreşte lămuritoare în privinţa originii OZN-urilor a câştigat foarte mult teren. Bazată în special pe dezvăluirile unor foşti agenţi guvernamentali, ea susţine că dacă nu toate, măcar o parte a OZN-urilor ar fi, în fapt, dispozitive sau aparate militare secrete. Ca argument se aminteşte faptul că atât de celebrele avioane F-l 17 Stealth (În 2007 în timpul călătoriei în Zona 51, am constatat în direct că doar căteva aparate de acest tip mai erau folosite, ele fiind definitiv retrase din serviciu în cursul trimestrului unu din 2008, în dotare mai rămânând doar bombardierele invizibile radar de tip Stealth „B 2 Spirit”), devenite operaţionale in timpul războiului din Golf, sunt responsabile pentru o serie de relatări OZN, mai ales că autorităţile militare americane susţineau că un asemenea aparat se află încă pe planşele de lucru chiar în momentele în care se efectuau zboruri de încercare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: