Fantoma din Hangar


Muzeul militar de la Cosford. Hangarul în care sunt păstreate câteva avioane
din cel de-al Doilea Război Mondial

By Tudor C

Baza Aeriană Cosford Royal (Shropshire, Anglia) şi-a deschis porţile în 1938, ca fiind un loc de menţinere şi depozitare a aeronavelor, cât şi de pregătire a bărbaţilor şi femeilor care vor asambla, repara şi întreţine avioanele armatei britanice.

Sute de mii de oameni au trecut prin programele acestei baze înainte de a ajunge în cariera Royal Air Force. Deşi unii dintre aceşti tehnicieni nu au fost vreodată în tranşeele celui de-al Doilea Război Mondial, rolul pe care l-au jucat în serviciul forţelor aeriene a fost la fel de important în război ca şi cel al piloţilor care conduceau acele avioane de care ei aveau grijă.

Intre mecanici şi personalul volant şi avioanele la care lucrau era prezentă o puternică legătură cât şi un simţ al datoriei, care poate explica de ce un mecanic nu ar vrea să părăsească baza deşi datoria sa, războiul cât şi viaţa sa s-au terminat deja.

După mii de ore în serviciu, acum ieșite la „pensie” încântă privirea vizitatorilor

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Cosford a angajat 4 000 de oameni. Faimoasele avioane Spitfire au fost ansamblate în această bază, iar în 1940 un mare spital militar a fost contruit pentru a ajuta la repatrierea prizonierilor de război.

Astăzi Cosford este şi gazda unui muzeu militar, hangarele sale încăpătoare păstrează câteva avioane din cel de-al Doilea Război Mondial. Unul dintre punctele de interes din muzeul Cosford este Lincoln Bomber, un bombardier negru impozant care a fost creat prea târziu pentru a putea lua parte la război.

Bombardierii Lincoln au fost concepuţi în principal ca bombardieri de lungi distanţe, nave care pot fi folosite în Pacific, care să ajungă în Japonia şi apoi să se întoarcă în teritoriul aerian aliat.

Însă atunci când avioanele au fost gata de decolare, războiul deja se terminase. Lincolnurile au fost atunci luate în considerare pentru utilizarea în Războiul Rece, patrulând marginile Cortinei de Fier, în cazul în care era necesară implicarea forţei.

„Pilotul” din… muzeu
Dar, precum a evoluat Războiul Rece aşa a evoluat şi tehnologia de creare a armelor. Timpul avioanelor cu reacţie a venit în 1950, iar avioanele Lincoln erau prea încete şi masive pentru a face faţă unui avion de luptă cu reacţie, ele fiind moral şi tehnic depăşite.

Lincoln Bomber Nr. RF – 398 a ajuns în hangarul numărul 3 al muzeului Cosford 1977, spunându-se despre el că ar fi bântuit de o stafie. Unii spun că este cea a unui pilot complet echipat, care ar fi putut fi a pilotului avionului din acel timp. Alţii spun că este stafia unui fost inginer care pare să fie legat de îmbunătăţirea şi modernizarea avionului.

Lincoln Bomber Nr. RF – 398 a ajuns în hangarul numărul 3 al muzeului Cosford

Martorii au confirmat vederea unor apariţii, iar alţii au spus că au auzit o voce fluierând o melodie, deşi nu a fost descoperită nici o prezenţă umană. Deşi nu putem fi siguri cine bântuie hangarul, ştim că stafiile au început să apară la scurt timp după primirea avionului Stuart Edmunds. Un localnic investigator al para­normalului din Shropshire, de asemenea fost angajat al mu­zeului Cosford, a discutat câteva din legendele cât şi desco­peririle sale în cadrul bazei.

„Nu am mai auzit niciodată de vehicule de orice fel care să fie bântuite şi mă întrebam cum de un avion poate fi bântuit dacă nu se află într-o poziţie fixă”, a spus Edmunds. „Casele, deoarece au stat în acelaşi loc, atmosfera şi energiile vieţilor trecute se întâlnesc cumva în acel spaţiu singular şi ar putea fi o explicaţie în cazul bântuirii caselor. Dar cum ar putea un avion să fie bântuit?”

Stuart Edmunds

Această întrebare a fost începutul investigării lui Stuart în cazul bazei. Edmunds a lucrat la muzeu din ianuarie până în august 2005, având funcţia de asistent de muzeu. Deşi nu a primit permisiunea de a lansa o cercetare completă asupra avioanelor şi hangarului, a primit permisiunea de a afla mai multe despre fantomele de acolo.

„M-am folosit de poziţia mea pentru a putea ajunge la avion şi să fac investigaţii. Aş fi putut să petrec noaptea întreagă în hangar, lângă Lincoln”, a spus el. „Este chiar surprinzător numărul de sunete care veneau din avion. Se auzea ca şi cum înăuntru ar fi fost oameni care se jucau cu manetele şi butoanele, deşi avionul era complet închis”.

Lui Stuart i s-a permis să intre în interiorul avionului Lincoln pentru a face câteva poze şi pentru a-şi monta echi­pamentul de înregistrare, care va fi încuiat înăuntru peste noapte. Echipamentul va înregistra până rămâne fără casetă.

–  „Ce ai auzit când ai ascultat înregistrările?”, îl întreb.
–  „Suna ca şi cum cineva ar fi apăsat butoanele, cât şi un sunet ca bruiajul de radio, în genul acela”, a spus Edmunds.

 „Au fost raporturi din partea personalului în legătură cu lucrurile ciudate de acolo?” „Unul din paznici mi-a zis de o femeie în vârstă din hangar care a spus că a văzut pe cineva în uniforma RAF din cel de-al Doilea Război Mondial care semăna cu uniforma unui inginer. Acesta avea unelte şi lucra la Lincoln”.

Fantomele războiului…
A spus securităţii gândindu-se că nu era posibil ca cineva să lucreze la acea oră din noapte. Paznicul a mers cu ea şi a auzit sunetul de unelte căzând pe podea, câţiva paşi de-a lungul hangarului şi apoi un sunet foarte puternic de lovitură lângă una din ieşirile de urgenţă însă nu a văzut nimic.

S-au uitat împrejur, dar nu era nici o urmă de unelte, deşi erau pete de ulei pe podea ca şi cum cineva ar fi lucrat acolo. A mărturisit că nu îşi poate explica întâmplarea. A presupus că cineva foarte pasionat de avioane „a încercat să fure părţi din avion sau poate vreun mecanic vechi nu se putea dezlipi de vechea profesie”. Această doamnă era însă convinsă că „era îmbrăcat în haine vechi şi arăta de parcă ar fi păşit direct din anul 1945”.

„Păsări de metal” gata de zbor în orice moment în cazul în care ar fi nevoie de ajutorul lor

Bombardierul Lincoln nu este singurul vehicul bântuit pe care l-am explorat în „Fantomele războiului”. Nu ne este încă clar ce exact bântuie aceste arme de război şi putem doar să speculăm în jurul dovezilor despre bântuirea lor.
Poate simţul datoriei din partea celor care au avut gri­jă de aceste vehicule, cum este cazul Bombardierului Lincoln îi leagă de aceste relicve de război, un simţ al menţinerii acestor păsări de metal gata de zbor în orice moment în caz că Anglia ar avea această necesitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: