by Kill Bill

Răspunsul la pandemie, adus de oligarhii de elită ai globalizării, este MAI MULTĂ GLOBALIZARE. Această frază nu este nouă, ea a fost auzită pentru prima oară în 1992, la Rio (Brazilia) în cadrul Conferinței „Agenda 21” – numită UNCED (Conferința ONU pentru Dezvoltare Economică) – și perpetuată până în zilele noastre.

Acest grup – UNCED ce se află sub umbrela de protecție a Organizației Națiunilor Unite (ONU) – a distrus deja cea mai mare parte a ecologiei lumii în ultimii 50 de ani, dar a insistat că răspunsul la toate aceste probleme „ar fi o dezvoltare mai mare”.

Potrivit ONU, prin această „dezvoltare mai mare” sărăcia ar fi eliminată, educația ar putea fi primită de toți, nivelul de trai ar crește și… toți ar avea locuri de muncă decente, etc., în teorie sună bine… însă, realitatea din viața de zi cu zi îi omoară!

Astăzi, aproape 30 de ani mai târziu de la debutul „Agenda 21”, minciuna este pe deplin expusă, și totuși, oamenii continuă să cadă în capcana ei… din nou și din nou. Pentru a vă face o idee cum va arăta viitorul după ce guvernul mondial va fi creditat, citiți scrisoarea celor 25 de lideri mondiali importanți:

„Pandemia Covid-19 este cea mai mare provocare pentru comunitatea globală de după anii 1940. În acel moment, după devastarea a două războaie mondiale, liderii politici s-au reunit pentru a crea sistemul multilateral.

Obiectivele erau clare: aducerea țărilor laolaltă, disiparea tentațiilor izolaționismului și naționalismului și abordarea provocărilor care nu puteau fi realizate împreună decât în ​​spiritul solidarității și cooperării: și anume, pace, prosperitate, sănătate și securitate.

Astăzi avem aceeași speranță că, pe măsură ce luptăm pentru a depăși pandemia Covid-19, împreună, putem construi o arhitectură internațională de sănătate mai robustă, care să protejeze generațiile viitoare. Vor exista cu siguranță și alte pandemii… și alte urgențe majore de sănătate.

Niciun guvern sau organizație globală nu poate aborda singură o amenințare de acest fel. Întrebarea nu este dacă se va produce, ci când.

Împreună, trebuie să fim mai pregătiți pentru a prezice, preveni, detecta, evalua și răspunde eficient la pandemii într-un mod foarte coordonat. Pandemia Covid-19 „a fost o amintire” (n.r. – înțelegem că s-a terminat?) dură care ne-a arătat că nimeni nu este în siguranță, ca individ, până când toată lumea nu este în siguranță, ca tot.

Prin urmare, ne-am angajat să asigurăm accesul universal și echitabil la vaccinuri, medicamente și diagnostice sigure, eficiente și la prețuri accesibile pentru această situație în care ne aflăm și viitoarele pandemii.

Imunizarea este un bun public global și va trebui să putem dezvolta, fabrica și implementa vaccinuri cât mai repede posibil. Acesta este motivul pentru care „Access to Covid-19 Tools Accelerator” (ACT-A) a fost creat pentru a promova accesul egal la teste, tratamente și vaccinuri, precum și pentru a sprijini sistemele de sănătate din întreaga lume.

Platforma ACT-A a reușit să îndeplinească multe aspecte, însă la accesul echitabil până a fi eficient, se mai lucrează. Totuși, dacă suntem uniți, putem face mai multe lucruri pentru a promova accesul la nivel global.

„În acest scop, credem că națiunile ar trebui să colaboreze pentru un „nou tratat internațional” privind pregătirea și răspunsul la pandemie. Un astfel de angajament colectiv reînnoit va fi o etapă importantă în intensificarea pregătirii pandemice viitoare la cel mai înalt nivel politic.

O singură sănătate!

Acest nou Tratat, ar avea rădăcini în constituția Organizației Mondiale a Sănătății, atrăgând alte organizații relevante cheie acestui demers,  în sprijinul principiului „sănătate pentru toți!”.

Instrumentele globale de sănătate existente, în special Regulamentele internaționale privind sănătatea, ar sta la baza unui astfel de tratat, asigurând o bază fermă și testată pe care putem construi și îmbunătăți.

Scopul principal al acestui tratat ar fi să încurajeze o abordare a tuturor guvernelor și a întregii societăți, consolidând capacitățile naționale, regionale și globale și reziliența la pandemiile viitoare.

Aceasta include îmbunătățirea considerabilă a cooperării internaționale pentru a îmbunătăți, de exemplu, sistemele de alertă, schimbul de date, cercetarea și producția și distribuția locală, regională și globală de contramăsuri medicale și de sănătate publică, cum ar fi vaccinurile, medicamentele, diagnosticul și echipamentul de protecție individuală.

„Ar include, de asemenea, recunoașterea unei abordări „O singură sănătate” care leagă sănătatea oamenilor, a animalelor și a planetei noastre. Tratat va trebui să ducă la o mai mare responsabilitate reciprocă și responsabilitate comună, transparență și cooperare în cadrul sistemului internațional prin regulile și normele sale.

„Pentru a realiza acest lucru, vom lucra cu șefii de stat și de guverne la nivel global și cu toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă și sectorul privat.

„Suntem convinși că este responsabilitatea noastră, ca lideri ai națiunilor și instituțiilor internaționale, să ne asigurăm că lumea va învăța din lecțiile pandemiei Covid-19”.

Într-un moment în care Covid-19 ne-a exploatat punctele slabe și diviziunile, trebuie să profităm de această oportunitate și să ne reunim ca o comunitate globală pentru o cooperare pașnică care se va extinde dincolo de această criză.”

Construirea capacităților și a sistemelor noastre pentru a face acest lucru va necesita timp și va necesita un angajament politic, financiar și social susținut pe parcursul mai multor ani.”

Solidaritatea noastră pentru a ne asigura că lumea este mai bine pregătită va fi moștenirea noastră care ne protejează copiii și nepoții și minimizează impactul pandemiilor viitoare asupra economiilor și societăților noastre.

Pregătirea pentru viitoarele pandemii va avea nevoie de un „leadership global” și un „sistem global de sănătate” potrivit pentru acest mileniu. Pentru a face această comunicare să devină o realitate, trebuie să fim ghidați de solidaritate, corectitudine, transparență, incluziune și echitate. ”

Boris Johnson, prim-ministru al Regatului Unit; Emmanuel Macron, președintele Franței; Angela Merkel, cancelarul Germaniei; Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății și alți 21 de lideri mondiali.

În caz de vă întrebați dacă printre semnatari se află și Klaus Iohannis… vă asigur că nu. Fiind totuși, vorba de lideri mondiali așa cum am spus mai sus… printre semnatari se regăsesc însă și lideri de stat sau guvern ai unor țări precum Chile, Indonezia, Trinidad Tobago, Serbia, Ucraina, Albania, Africa de Sud, alături de cele cu „ștaif” de mari puteri.