Partea a IV-a | OZN-urile şi elita puterii: Cine controlează, de fapt, planeta Pământ?


Foto 05

By Comander X

(continuare din partea a III-a)

În cartea sa Reptile veninoase (Charles Ceaibrer Sons, N.Y., 1969), autorul Sherman A. Minton Jr., un expert în biologia reptiliană şi amfibiană, dezvăluie anumite date ştiinţifice ciudate în legătură cu reptilele. Aceste date includ următoarele:

  1. Toate reptilele au solzi ;
  2. Toate au sânge rece ;
  3. Toate depun ouă ;
  4. Toate reptilele cu membre bine dezvoltate au degete cu gheare ;
  5. Există șopârle cu corpuri lungite, ca de șarpe, un fel de „verigă lipsă” între șopârle și șerpi ;
  6. Dovada modernă (științifică) indică faptul că toți șerpii din vremea noastră au posedat odată (în trecutul ancestral, îndepărtat) membre care s-au atrofiat din cauza nefolosirii, poate din cauză că au devenit creaturi acvatice sau semi-acvatice (Notă: Întâmplător, şerpii sunt atât creaturi de apă, cât şi de uscat şi pot străbate orice mediu. Eu, personal, am văzut şerpi înotând prin râuri, în trecut. Nu doar Sfânta Scriptură, dar şi dovezile ştiinţifice arată că şerpii au avut la un moment dat, în trecut, membre);
  7. Reptilele cu „membre dezvoltate” trăiesc de obicei sub pământ.

În Reptile veninoase se mai spune astfel: “… Cobrele (conform legendei) sunt descendente ale poporului Naga, zeii-reptilieni ai Bharatului, sau vechea Indie. Slujirea acestora a fost datată în vremurile dravidiene preistorice, înainte de invazia ariană asupra subcontinentului, aproximativ în anul 1600 î.Hr. Puterea poporului Naga de a cauza vătămări corporale disproporţionate sau moarte aproape instantanee este explicată în Vedele hinduse ca o paralelă la energia creatoare sau cea a focului”.

Cartea continuă prin relatarea faptului că poporul naga a apărut, se spune, la naşterea lui Guatama Siddharta, care mai târziu a devenit „Buddha”.

Observaţi faptul că „Şarpele” a jucat, de asemenea, un rol important în legendele formate în jurul unei alte figuri religioase hinduse, şi anume „Krişna”. Străvechea „fântână” Sheshna din Benares, India, se spune că ar fi locul tradiţional unde a fost scris ghidul clasic al învăţăceilor yoghini, Aforismele lui Patanjali despre yoga.

Această „fântână” se spune că ar fi o intrare într-unul din sălaşurile subpământene ale nagaşilor. Slujitorii „Mielului” propovăduiesc faptul că toţi oamenii sunt egali SUB Dumnezeu, în timp ce „Şarpele”, sau „Bestia”, proclamă că anumiţi oameni sunt mai «sfinţi» (zei) decât alţii, de aici rezultând atrocităţi îngrozitoare.

Observaţi că acelaşi model al înşelăciunii pe care îl întâlnim în această situaţie este, în aparenţă, asemănător cu cel ce a fost folosit împotriva Evei, după cum se notează în capitolul 3 al Facerii. Satana i-a inspirat pe aceşti hinduşi derutaţi (urmaşi ai Evei) prin doctrinele hulitoare bazate pe minciuna „Voi toţi veţi fi precum zeii”, învăţătură aflată la baza yoga; şi anume, că prin captarea aşa-numitei „forţe universale”, sau „forţa şarpelui (Kundalini)”, se pot obţine puteri supranaturale şi astfel să devii un „zeu”.

O astfel de practică ocultă a fost folosită de Adolf Hitler şi de ocultiştii teozofici, rosicrucieni, iezuiţi etc. care îl înconjurau, dar în loc să capteze „forţa universală” mitică, ei s-au îndeletnicit cu puteri demonice, ce se ascundeau în spatele faţadei amăgitoare a acestei „forţe” panteistice. Cum se pot explica altfel atrocităţiile îngrozitoare comise de nazişti în cel de-al Doilea Război Mondial? S-ar putea să existe indicii ale faptului că societăţiile oculte ale lui Hitler erau în legătură cu acest popor al şarpelui.

Printre acestea ar fi faptul că Hitler însuşi citise cartea Rasa care vine, scrisă de marele maestru rosicrucian Bulwer Lytton, care descrie o rasă subterană ce a captat o presupusă forţă numită „vril”, identică „forţa şarpelui (Kundalini)”. Apoi, Hitler a organizat numeroase expediţii secrete în vederea explorării minelor şi peşterilor din diverse părţi ale lumii. Un cult straniu de călugări ocultişti tibetani a fost descoperit sub anumite ruine ale bombardamentelor din Berlin, la sfârşitul războiului, aceştia fiind ucişi de explozii.

Au existat zvonuri potrivit cărora călugării din munţii Himalaya (sub care se spune că există una dintre cele mai mari concentraţii de nagaşi sau membri ai rasei reptilienilor) lucrau în secret alături de Hitler pentru a crea o religie demonică mondială.

În cartea Reptile veninoase se mai spune şi că, în prezent, fântâna Sheshna poate fi văzută în Benares, India, şi, potrivit lui Minton, „are 40 de trepte ce coboară într-o adâncitură circulară şi care duc apoi la o uşă de piatră în care sunt sculptate cobre. Se spune că aceasta este intrarea în PATALA, iadul reptilian” (lumea subterană).

Fântâna

Fântâna Sheshna

Este ciudat faptul că cel mai important centru al misticismului din Tibet este un templu uriaş numit PATALA, zvonindu-se de ani de zile că ar fi construit deasupra unor peşteri şi tuneluri de origine străveche. Ocultiştii budişti precum Robert Dickhoff şi alţii au susţinut că sub Asia Centrală există un tărâm subteran antic, cunoscut sub numele de „Agharta”, din pricina căruia s-au luptat fiinţe subterane omeneşti şi reptiliene pentru a stăpâni oraşului antic, care pare să fi fost construit în timpuri predeluviene.

Mai există două alte cărţi, scrise de călători din acea regiune, care descriu acest tărâm subteran; acestea sunt Bestii, oameni şi zei, scrisă de Ferdinand Ossendowski, şi Shambhala, de Nicholas Roerich. Părerea mea despre aceste scrieri este că, deşi descriu numeroase relatări ale popoarelor de la suprafaţă, ce au migrat în timpuri străvechi în această lume subterană şi acum locuiesc acolo, folosind o formă avansată de tehnologie, multe dintre acestea sunt umbrite de confuzia şi dezinformarea ce însoţesc adeseori implicarea ocultistă de care dau dovadă, cu siguranţă, mulţi din aceste regiuni.

OZN-uri, fiinţe gray şi şerpi
În cartea sa Pe ţărmurile unor lumi nesfârşite, Andrew Tomas oferă nişte informaţii mai recente privind „nagaşii” sau „poporul reptilienilor”. Dl Tomas l-a intervievat pe Nicholas Roerich în cartea lui, care a arătat că „poporul reptilienilor” şi fenomenul „OZN” erau chestiuni strâns legate una de cealaltă. De asemenea, Tomas a introdus relatarea unui tibetan, care se presupune că s-a întâlnit cu „nagaşii” faţă în faţă. Acesta susţinea că fac parte din poporul reptilienilor sau că erau fiinţe reptiliene sub formă umanoidă, care trăiau în peşteri, sub pământ. Sursa afirma că nagaşii deţin o bază importantă sau un adăpost aflat sub munţii adiacenţi lacului Manosowar din Tibet, format din încăperi la fel de mari şi de complexe ca “Taj Mahal-ul”, dacă nu şi mai şi.

Câteva legende hinduse susţin, de asemenea, că nagaşii se pot deghiza câteodată, folosind forme aproape omeneşti, uneori fiind dificil de a le aprecia sau desluşi caracteristicile reptiliene, deşi ochii acestora şi chiar respiraţia ar putea, din când în când, să îi demaşte. Cu câţiva ani în urmă, postul de televiziune NBC a produs un miniserial intitulat V (Vizitatorii) ce înfăţişa fiinţe asemeni oamenilor, care veneau pe Pământ deghizate ca „fraţi din spaţiu”, cu intenţia de a-l salva pe om de la distrugere, asta doar până când unii oameni au descoperit că aceşti “cameleoni” erau de fapt de provenienţă reptiliană şi se aflau aici pentru a ne cuceri.

Secvență din serialul V (Visitors)

Secvență din serialul V (Visitors)

Dar toate acestea sunt din domeniul ştiinţifico-fantasticului, nu-i aşa? În realitate, acest concept nu este deloc recent, ci datează de pe vremea povestirilor din întreaga istorie hindusă privitoare la această rasă reptiliană subterană, cu puteri supranaturale. De fapt (cititorii pot accepta asta sau pot să nu o ia în seamă, după bunul lor plac), un prieten de-al meu care investighează de câţiva ani atât fenomenele aeriene, cât şi cele subterane, şi mai ales conexiunea „reptiliană” atribuită ambelor fenomene mi-a spus cam în perioada în care acest serial avea să apară că lucrase cu nişte prieteni în Hollywood la producţia unui film care, deşi era fictiv, se baza pe relatări concrete ce au fost descoperite prin cercetarea în care a fost implicat acesta alături de alţii.

Acest tip mi-a spus că un “spion” din cadrul NBC a văzut scenariul înainte ca prietenii săi de la Hollywood să poată strânge fondurile şi toate celelalte necesare pentru a produce acest film. NBC deja rescrisese scenariul, a produs şi a transmis miniserialul V, care a fost vizionat în toată ţara. Astfel este natura competitivă care-pe-care a Hollywoodului. Acum, cititorul va trebui să aprecieze de unul singur cum stau lucrurile. Mi-a spus sursa mea adevărul? Sunt sigur că da. Dar vreau să subliniez aici faptul că astfel de entităţi “cameleonice” chiar au fost descrise.

John Lear a dezvăluit într-o scrisoare către cercetătorul „Jason Bishop” (pseudonim folosit la cererea sa), datată 6 octombrie 1990, că o sursă de-a lui (un agent de pază care lucra în tunelurile de sub Terenul de Testare Nevada) l-a informat că printre diferitele tipuri de creaturi reptiliene, dintre care cinci au fost menţionate, ce se pare că au fost văzute în peşterile întretăiate de mare adâncime, se află una care s-a spus că ar fi foarte asemănătoare celor din miniserialul V (care la rândul său, după cum am spus, a fost la început inspirat de cercetări şi descoperiri concrete).

Lear, Cooper şi mulţi alţii susţin că există o legătură între lacurile Dulce şi Groom printr-o instalaţie aflată sub Page, Arizona (Notă: O sursă a susţinut că, atunci când se construia barajul Hoover din apropiere de Las Vegas, muncitorii au dat peste peşteri imense în timp ce foloseau explozibil. Ar putea barajul canionului Page-Glen să fie de asemenea legat de peşteri enorme care să conţină o „bază” alimentată hidroelectric?). Dar acest lucru poate fi important mai ales când ne gândim că fiinţe de o natură oarecum asemănătoare au fost semnalate în Dulce, New Mexico.

Rasa reptilienilor ţinută sub observaţie
O publicaţie rară şi foarte dificil de găsit, ce circula la sfârşitul anilor ’40, era „Manuscrisul Hefferlin”. Alcătuită din o sută sau mai multe pagini, redactate cu un singur spaţiu între rânduri, monografia era distribuită mai ales de către “credincioşi” care tipăreau câte cinci cópii deodată şi le împărţeau prietenilor şi asociaţilor.

Altar pentru ofrande al folosit în prezent de urmașii poporului naga

Altar pentru ofrande al folosit în prezent de urmașii poporului naga

Pe parcursul unei perioade de timp, grupul din California, cunoscut sub numele de Fundaţia de Cercetare a Ştiinţelor de Frontieră (Borderland Sciences Research Associates – BSRA), a retipărit unele dintre cele mai interesante pasaje din Manuscrisul Hefferlin, mai ales pe cele referitoare la o societate subterană vastă şi structura acesteia.

Hefferlinii, s-a spus, erau o echipă formată dintr-un soţ şi o soţie care făcuseră parte din Marină şi care aveau cunoştinţă despre existenţa unei civilizaţii subterane stratificate probabil de când realizau expediţii personale sub pământ.

În ceea ce priveşte realitatea rasei reptilienilor, soţii Hefferlin au făcut diverse declaraţii după ce se pare că au observat ei înşişi aceste reptile gigantice, dintre care unele au fost ţinute sub observaţie dintr-un motiv necunoscut (poate pentru a le reînsufleţi la un moment dat cu scopul conducerii unui atac decisiv asupra locuitorilor de la suprafaţă).

Soţii Hefferlin au relatat cele văzute astfel:

„În coridorul de la intrarea primului nivel din Templu (Rainbow City, Antarctica), aproape de capătul din spate, sunt trei stâlpi înalţi ce susţin plafonul din acest loc. Aproape exact în spatele acestor stâlpi şi pe peretele din capătul coridorului se găsesc imagini înfăţişând trei fiinţe, doi bărbaţi de fiecare parte a unei siluete feminine. Aceste imagini par a reprezenta feţe şi siluete umane; dar nu lipseşte nici influenţa reptiliană, ca şi cum ar reprezenta o îmbinare subtilă a celor două fizionomii.

Exact sub această zonă, la primul şi la al doilea nivel, există camere plasate central faţă de subsolul Templului, iar sub aceste încăperi sunt nivelurile trei şi patru ale unui sector. Acest sector, de la primul la cel de-al cincilea nivel inclusiv, a fost sigilat ermetic de structura superioară, cât şi de restul nivelurilor de la subsolul Templului.

În această încăpere superioară au fost găsite trei corpuri umanoid-reptiliene în containere transparente verticale, iar în spatele acestora erau încă trei de acelaşi fel, fiind evident soţi ai celorlalţi trei. Primii trei erau originalele celor trei imagini reprezentate mai sus, pe peretele din capătul coridorului. În zona nivelului secundar, chiar sub această încăpere, au fost descoperite multe corpuri umanoid- reptiliene asemănătoare, iar în zona de sub acest nivel, numărul trei şi patru, se aflau întinse numeroase astfel de tipuri de corpuri, plasate pe paturi suprapuse, cu patru niveluri. La nivelul cinci erau animale şi vegetaţie.

Acest sector izolat conţinea un gaz precum ceaţa, pentru a păstra toate formele de viaţă pe care le conţinea zona într-o stare de însufleţire suspendată sau de repaus de conservare. Oamenii noştri de ştiinţă au depus eforturi de cercetare pentru a descoperi că aceste corpuri umanoid-reptiliene erau recipiente robotice reconstruite, realizate din substanţa cărnii corpurilor originale, care fuseseră mai demult corpuri de şerpi cu braţe. Tipurile de animale şi de vegetaţie erau unele de neîntâlnit pe această planetă. Nu aparţin Pământului!

În locuinţa omului conducător aflat la al cincilea nivel aflat deasupra pământului, bine ascunsă în peretele camerei de zi a apartamentului este o cameră mică, precum o debara. Printre un sortiment de bobine de forme ciudate şi alte aparate stranii, ascunse în pereţi, se întâmplă lucruri extrem de interesante şi foarte stranii. La un capăt se află un ecran, iar într-o parte a peretelui sunt un panou de control, gradaţii, un cadran şi o lentilă de cristal colorată în verde. Prin urmărirea manualului de instrucţiuni găsit într-un sertar ascuns al panoului de control, mecanismul a devenit activ; iar în aceasta a constat cheia majorităţii cercetărilor ce au urmat”.

Rasa strămoşească a uriaşilor, zeii străvechi de odinioară
„Una dintre descoperirile lui Richard Shaver a fost existenţa unui neam extins de fiinţe care au ocupat această planetă în urmă cu mii şi mii de ani. Planeta noastră, Pământul, se afla atunci în epoca sa de aur. Aceşti superoameni erau mari savanţi, care au construit sistemul de tuneluri din interiorul planetei şi l-au umplut cu echipamente electrice şi mecanice nemaipomenite, pe care le-au dezvoltat şi perfecţionat.

Foto 4-06

Richard Shaver

De ce nu avem nicio înregistrare a acestei rase măreţe, nici a realizării acesteia aici pe suprafaţa Pământului? Planeta a fost curăţată de marele potop. Acest cataclism nu a lăsat nicio urmă, cu excepţia celor din peşteri. De asemenea, acest neam măreţ avea milioane de sclavi, probabil locuitori ai Atlantidei timpurii. Un război atomic total a precedat această catastrofă naturală. Milioane de sclavi s-au retras în peşteri pentru a se salva, în timp ce stăpânii lor au scăpat, îmbarcându-se pe navele lor spaţiale. Suprafaţa fiind prea radioactivă pentru a menţine viaţa, sclavii au fost nevoiţi să înveţe să trăiască în peşteri şi ulterior a început să le placă.

Aproape cincizeci de miliarde dintre urmaşii degeneraţi ai acestor locuitori ai Atlantidei încă se află acolo, în acele caverne, conform spuselor lui Shaver. Acesta este un număr incredibil de mare. Acesta a mai susţinut că există mai mult spaţiu de trai în caverne decât cel de aici, de la suprafaţă. Nu pot să cred aşa ceva; deşi fără să fi văzut aşa ceva cu ochii mei, nu pot să neg această posibilitate. Shaver spune că o mare parte din echipamentul aflat în caverne se află încă într-o bună stare de funcţionare. Nu ştiu cum poate fi acest lucru adevărat după mii de ani de neutilizare.

Fiinţele umane degenerate nu pot fi buni mecanici; cu toate acestea, Shaver susţine că multe dintre problemele noastre, întâmpinate aici, la suprafaţa pământului, sunt cauzate de echipamentul electronic abandonat al zeilor strămoşeşti. Printre altele, aceştia au lăsat maşini de proiectare a gândurilor, încă în stare de funcţionare şi în continuare folosite de cei abandonaţi, în vederea proiectării de gânduri răutăcioase, creatoare de probleme, în minţile locuitorilor nebănuitori de la suprafaţă.

Membrii poporului dero
Există fiinţe rele şi fiinţe bune în caverne, la fel cum avem noi aici la suprafaţă. Cei răi sunt denumiţi Dero, o prescurtare a cuvântului abandondero. În lumea cavernelor, Răul pare să învingă neîncetat binele. Acest fapt nu diferă prea mult de situaţia de la suprafaţă, nu-i aşa? Atât timp cât situaţia va sta astfel, niciun secret sau vreun echipament lăsate de strămoşi nu vor ajunge vreodată la suprafaţă şi nu ne vor aduce vreun beneficiu.

Cum arată aceste fiinţe umane degenerate? Shaver spune că arată ca şi trolii descrişi în romanul scris de Peer Gynt şi Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter. Putem adăuga şi nibelungii, popularizaţi în operele lui Wagner, şi menehunii din mitologia hawaiană. Legende legate de „oameni mici” diformi se pot găsi peste tot în lume.

Shaver susţine că aceşti membri ai poporului dero sunt spiritele din spatele oracolelor din temple. De asemenea, sunt destinatarii şi devoratorii ofrandelor lăsate în altarele templelor. Ei sunt păstrătorii averilor şi ai darurilor zeilor în caverne. Să dovedeşti aşa ceva este aproape imposibil.

Un oraș abandonat al populației Dero (Georgia)

Un oraș abandonat al populației Dero (Georgia)

Shaver despre farfuriile zburătoare
Acesta susţine că există trei tipuri de farfurii zburătoare: cele care vin din spaţiu, cele care vin din interiorul planetei la intrările în caverne şi cele care sunt proiecţii iluzorii. Shaver susţine că cele din a treia categorie sunt doar imagini de diversiune proiectate pe cer de către maşinile cu raze din caverne. Acestea ne fac să privim într-o direcţie, în timp ce altceva se petrece pe cer, ceva ce nu vor ei să vedem.

Degeneraţii care locuiesc în caverne nu construiesc farfurii. Ei doar manevrează maşini de zburat antice, construite iniţial şi lăsate acolo de către rasa strămoşească, ce se află încă într-o stare bună pentru zbor. Aceşti gardieni autoproclamaţi ai comorilor din caverne stau şi aşteaptă sosirea piraţilor spaţiali, sau a vizitatorilor, iar apoi ţâşnesc într-o urmărie aprinsă, cauzând astfel bătălii aeriene. Câteodată există martori ai acestor evenimente, muritori de rând care se târăsc pe suprafaţa pământului şi care privesc cuprinşi de o teamă a necunoscutului. Câteodată există şi victime în rândul nostru.

În secolul al XIX-lea a avut loc una dintre aceste bătălii deasupra zonei Sawmill Run, Pennsylvania. Două nave spaţiale camuflate în nori s-au ciocnit acolo în cer şi au stârnit o furtună nimicitoare şi o rupere de nori ce s-au revărsat asupra oraşului de dedesubt. Cincizeci de oameni s-au înecat. Unii dintre aceşti vizitatori aerieni nu iau în considerare bunăstarea noastră, precum nici noi nu facem asta pe timp de război.

Richard Shaver spune că pe hărţile vizitatorilor care vin aici din alte părţi ale universului planeta Pământ este etichetată drept „Marele Cavou”. Solul de sub picioarele noastre este „depozitul de vechituri uitate”, o mare magazie ce conţine relicve ale trecutului. Este interesant că majoritatea popoarelor primitive consideră interiorul Pământului ca fiind chiar asta, un depozit de vechituri uitate.

Suntem o proprietate
Shaver a reluat cele spuse de Charles Fort cu ani în urmă: „Suntem o proprietate”. Fiindcă veni vorba, acest rezumat de concluzii ale lui Fort mi-a fost oferit de către un ofiţer al Aviaţiei din Honolulu acum câţiva ani. Cred că a fost nevoit să îl citească pe Charles Fort ca parte din instrucţia cu privire la farfuriile zburătoare. În orice caz, acest ofiţer al Aviaţiei mi-a povestit cum l-au convins, până la urmă, cercetările asupra necunoscutului făcute de Fort, că suntem proprietatea neglijată a unei rase alcătuite din fiinţe care au venit pe această planetă cu milioane de ani în urmă.

Aceşti vizitatori străvechi erau interesaţi să producă sau să încerce să producă o rasă superioară prin încrucişare selectivă. Reproducerea s-a dus pe celălalt făgaş. Aceştia au fost dezamăgiţi de rezultat şi au plecat, părăsindu-ne sau mai degrabă i-au părăsit pe strămoşii noştri îndepărtaţi. Apoi, din când în când, se întorc să culeagă câteva specimene pentru a vedea cum ne descurcăm. Rezultatele sunt încă dezamăgitoare, aşa că aceştia aruncă specimenele înapoi în ţarc şi decolează din nou!

Fort şi Shaver nu par a fi singurii care au concluzionat că această planetă este un fel de mahala a acestui sistem solar, cu o colecţie aleasă de paraziţi, leneşi, vagabonzi şi oameni ca mine şi ca tine. Această imagine nu e prea măgulitoare pentru egourile noastre, nu-i aşa?

Dl Shaver e de părere că situaţia noastră este complet iremediabilă. El crede că nu vom obţine niciun secret din peşteri şi că fiinţele de acolo de jos, fie ele umane sau nu, au atâta putere încât, dacă ar vrea să vină la suprafaţă, pur şi simplu ar prelua controlul şi ne-ar anihila. Shaver spune că acestea nu fac asta pentru că noi le suntem folositori.

Energia razelor din caverne
Puţinele dovezi pe care le avem par să indice că forţele răului domină lumea cavernelor şi că sunt extrem de atente cu secretul lor. Această dovadă vine în sprijinul avertizărilor sumbre ale învăţătorilor oculţi alchimişti de la suprafaţă: Lăsaţi lumea cavernelor în pace. Dacă vă preţuiţi viaţa, sănătatea mintală, nu încercaţi, în niciun caz, să o cercetaţi. Experienţa unuia dintre asociaţii noştri BSRA confirmă previziunile groaznice ale alchimiştilor.

Cu ani în urmă, Meade Layne, directorul de pe vremea aceea al Fundaţiei de Cercetare a Ştiinţelor de Frontieră (Borderland Sciences Research Associates – BSRA), a primit o scrisoare de la Shaver, în care descria cele întâmplate. Încercarea lui Layne de a lua legătura cu Shaver a fost un eveniment extrem de neplăcut.

„Stăteam întins şi respiram ritmic, în încercarea de a-l contacta pe Shaver cu ajutorul minţii, în primul rând. Întâmplarea a curs repede. După izbucnirea unei flăcări portocalii, am fost prins de cea mai teribilă forţă psihică pe care am experimentat-o în ultimii ani. Eram complet conştient şi mă aflam în corpul meu, dar eram paralizat. Auzeam sunete ciudate, dar nu puteam să le localizez sau să le identific. Mă luptam cu forţa, dar nu puteam să mă eliberez. Aceasta a fost prima dată când am fost prins în încleştarea unei forţe din care nu mă puteam salva. Dacă această stare există, ar trebui cercetată, dar eu am făcut lucrul acesta pentru ultima dată. Am fost instruit cu pricepere pentru a şti ce capcane să ocolesc în cercetarea ocultă, dar în acest caz nu mă implic!”.

A continuat să scrie că, dacă soţia sa nu ar fi fost acasă la momentul în care a încercat să îl contacteze pe Shaver, şi-ar fi putut părăsi corpul sau ar fi murit. Soţia sa, simţind că ceva nu e în regulă, l-a scos din acea stare.

Un alt asociat BSRA, Trevor James, susţine că se află în legătură cu farfuriile. Sceptic în privinţa afirmaţiilor lui Shaver, dar curios în privinţa acestora, James şi-a întrebat fiinţa de legătură, Ashtar, dacă există popoare subterane şi a fost surprins să primească un răspuns afirmativ! Şi, de asemenea, o avertizare sumbră!

„În miezul planetei voastre, sălăşluieşte o rasă foarte degenerată, un popor astral, degenerat nu doar din punct de vedere ştiinţific, dar mai ales din toate sensurile morale pe care le cunoaşteţi şi le înţelegeţi. Sunt capabili să zboare în spaţiu, în cadrul regiunilor astrale, dar sunt legaţi de pământ. Ei reprezintă forţele lui Eranu, căruia voi îi spuneţi Satana. Aceştia ies la suprafaţă la Polul Sud şi au aliaţi fără principii morale şi nemiloşi. Vă dau aceste informaţii pentru a fi conştienţi de existenţa lor. Vă poruncesc să nu mai faceţi vreodată cercetări cu privire la această activitate astrală, spre siguranţa voastră” (din cartea lui Trevor James Constable, Ei trăiesc în ceruri).

Avertismente serioase
Eu cred că trebuie să luăm aceste avertismente foarte în serios. Ameninţarea forţelor răului din lumea subterană este cât se poate de reală. Ar trebui să fie lăsaţi în pace pentru totdeauna. Cu toate acestea, nu sunt de acord cu Shaver, care spune că aceste forţe ne vor stăpâni. După cum am spus şi mai înainte, cred că principalul motiv pentru care Richard Shaver are aceste sentimente de deznădejde este ateismul său declarat. Acest lucru înseamnă că nu are credinţă sau speranţă într-un Creator atotputernic. Nu crede în Dumnezeu. Astfel, el nu găseşte vreun scop măreţ, niciun plan de evoluţie pentru omenire, care să tindă către îndeplinirea unei misiuni importante. În el nu arde nicio Flacără a spiritului care să-l îndrume. Potrivit ultimelor scrisori pe care Shaver le-a trimis, acesta crede acum că poporul dero îl urmăreşte la reşedinţa sa.

E interesant faptul că acelaşi sentiment de deznădejde l-a încercat şi pe H.G. Wells, care a aflat într-un fel de lumea subpământeană devreme în viaţa sa şi a scris despre aceasta în una dintre primele sale povestiri, Maşina timpului. Wells a scris povestea dramatică în 1895. S-ar putea să fi auzit de aceasta sau s-ar putea să fi văzut adaptarea fascinantă a lui George Pal a poveştii popoarelor eloi şi morlock în filmul Maşina timpului (care încă se difuzează noaptea târziu pe canalele TV de filme). În acesta, după cum vă amintiţi, poporul dero din povestea lui Wells, neamul morlock, ajunge să stăpânească pământul şi să îi transforme în sclavi pe locuitorii de la suprafaţă.

Un al treilea scriitor care a făcut referire la această superioritate finală şi copleşitoare a locuitorilor din caverne este lordul Bulwer-Lytton, scriitor metafizic al secolului al XIX-lea în Marea Britanie. Citiţi povestea sa Rasa care vine, în care un miner ajunge în lumea cavernelor printr-un accident, este descoperit şi întreţinut de aceşti oameni, iar apoi se întoarce la suprafaţă. Din nou, locuitorul terestru este impresionat de puterea acestora şi dramatizează ideea conform căreia locuitorii din caverne vor veni într-un final la suprafaţă şi o vor stăpâni.

Deoarece această idee este reluată în mod repetat în literatura occidentală, trebuie să existe un adevăr ascuns care să reprezinte inspiraţia pentru cele imaginate de scriitorul de ficţiune. Nu ştiu cu siguranţă, dar nu mă voi duce în nicio peşteră în  încercarea de a infirma acest lucru.

Anunțuri

One Response to Partea a IV-a | OZN-urile şi elita puterii: Cine controlează, de fapt, planeta Pământ?

  1. Reblogged this on detoatepentrutoti2016.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: